Pot copiii vaccinați să răspândească bolile pentru care au fost vaccinați?

 

Răspunsul scurt este nu, cu câteva extrem de rare excepții.

Răspunsul detaliat și nuanțat este pentru pasionați și pentru cei stresați de bombardamentele cu informații trunchiate sau voit greșite ale activiștilor antivaccin.

Îngrijorarea din întrebare este legată de vaccinurile vii atenuate (ROR, vaccinul anti-varicelă, anti-rotavirus și vaccinul anti-polio oral).

O scurtă reamintire a modului de răspândire a bolilor infecțioase, condiții obligatorii:

  • trebuie să existe o persoană infectată cu un agent infecțios
  • microbul trebuie să fie excretat în salivă, fecale, urină etc.
  • microbul excretat trebuie să ajungă la altă persoană prin contact direct sau cu produsele biologice în care s-a excretat acesta
  • microbul trebuie să fie suficient de virulent ca să poată produce boala

Datorită faptului că există un risc teoretic ca virușii din vaccinurile vii atenuate să fie excretate în fluidele corpului (fenomen cunoscut ca shedding) a apărut ipoteza că o persoană vaccinată ar putea să dezvolte boala și/sau să îi infecteze pe cei din jur. Această ipoteză a dat naștere mitului răspândirii bolilor infecțioase datorită celor vaccinați, lucru infirmat în timp prin studii și supraveghere continuă postmarketing.

Virușii din vaccinurile vii atenuate corespunzătoare, date despre sheeding, transmitere și potențialul de a produce boala.

Rujeola – există foarte puține cazuri raportate că virusul din vaccin a produs boala la cei vaccinați– ex. în cazul unei persoane cu infecție cu virusul HIV, a unui copil cu imunodeficiență primară, infecție concomitentă cu gripă, doua cazuri după transplant de măduvă osoasă, doua cazuri la copii imunocompetenți 1 si 2.

În schimb, nu există nici un caz de transmitere a virusului rujeolic atenuat din vaccin de la un vaccinat la un nevaccinat la bilioanele de doze administrate până în prezent.

 Rubeola – La mamele recent vaccinate, virusul din vaccin a fost pus în evidență în lapte și în nasul bebelușilor alăptați, dar nu există dovezi de cazuri de boală nici la mame, bebeluși sau cei din jur.

Oreion – există câteva cazuri de transmitere de la vaccinați, dar doar în cazul tulpinei Leningrad-Zagreb sau Leningrad-3 MuV 1, 2, 3, 4 și un singur caz la tulpina Urabe.

La noi, ambele vaccinuri care se găsesc pe piață, care au fost și sunt folosite și în prezent, conțin tulpina Jeryl Lynn, la care nu s-a înregistrat nici un caz de transmitere a virusului din vaccin.

Varicela – transmiterea virusului din vaccinul pentru varicela se poate întâmpla, dar este un eveniment foarte rar și apare doar la cei care dezvoltă erupția cu vezicule caracteristică (aproximativ 15% dintre cei vaccinați). Virusul nu este în salivă, dar a putut fi pus în evidență în lichidul din aceste vezicule. Deci există un foarte mic risc de transmitere de la cel vaccinat la persoane aflate în imediata apropiere, dar acest lucru se poate produce doar prin contact cu lichidul din vezicule. Se poate preveni ușor acest lucru prin acoperirea cu haine sau pansarea veziculelor și măsuri de igienă simple, dar riguroase. Doar în cazul celor cu erupție se recomandă evitarea contactului Acest fenomen este însă atât de rar încât până în 2007, la 55 milioane de doze au fost 6 cazuri de copii vaccinați care au transmis virusul din vaccin unor persoane apropiate (membrii familiei și un caz personalului medical). Cazurile au înregistrat o evoluție ușoară.

Rotavirus – virusul atenuat din vaccin a putut fi izolat în fecalele celor vaccinați și se poate transmite (foarte rare cazuri, cu simptome minime). Un studiu recent pentru stabilirea siguranței vaccinării cu rotavirus în secțiile de terapie intensivă neonatologică s-a făcut pe sugari crescuți împreună în centre de plasament și deci aflați în contact strâns și prelungit. În acest studiu doar la un singur sugar din cei 23 nevaccinați s-a găsit virusul cu care au fost vaccinați alți 4 copii, dar fără simptome. Prevenția transmiterii este simplă – spălarea riguroasă a mâinilor după schimbarea scutecelor.

Virusul gripal atenuat administrat prin spray nazal – nu se găsește în România. Deși virusul poate fi izolat în secreții până la 3 săptămâni după vaccinare, doar într-un singur caz s-a demonstrat transmiterea la o persoană nevaccinată. Restricția de a se evita contactul cu o persoană vaccinată cu LAIV este pentru 5 zile post vaccinare și doar pentru vizitele în saloanele sterile ale celor sever imunodeprimați (ex. cei supuși transplantului de măduvă)

 Virusul poliomielitei – În cazul vaccinului oral VPO este bine documentată și cunoscută transmiterea virusului la persoanele nevaccinate, virusul viu fiind eliminat prin fecale. Acest aspect a ajutat la transmiterea virusului și la imunizarea indirectă a celor nevaccinați din jur. Marea problemă o reprezintă posibilitatea revenirii la virulența după ce trece prin mai multe gazde nevaccinate. VPI, vaccinul folosit în Romania din 2008, conține virus inactivat, adică mort, ceea ce înseamnă că nu poate să fie excretat sau să infecteze.

Chiar și persoanele cu imunosupresie severă pot să fie în preajma celor vaccinați recent cu o singură excepție – vaccinul antipolio oral, care NU se mai face în România, iar în cazul vaccinului pentru varicelă, rotavirus și antigripal sub formă de spray nazal se recomandă doar minime măsuri de precauție.

Este totuși interesant câtă îngrijorare este exprimată legat de posibilitatea transmiterii virusului slăbit și lipsit de virulență din vaccinurile vii, dar aceleași persoane sunt fără teamă în fața virusului sălbatic care are virulența intactă și la cote maxime.

Vaccinurile sunt sub supraveghere continuă, iar cazurile de efecte secundare sunt intensiv studiate pentru a îmbunătății siguranța și eficiența.

Termeni:

Microbi – agenți infecțioși: viruși și bacterii

Microbi oportuniști – microbi care pot produce boală doar dacă sistemul de apărare al unei persoane este afectat sau redus ( ex. în cazul persoanelor cu imunodeficiență primară sau secundară datorată unor boli sau medicații)

Microbi vii atenuați: microbi care nu mai au virulență

Virulență – capacitatea unui microb de a depăși posibilitățile de apărare ale unei persoane cu sistem imunitar normal și, în consecință, de a produce distrugeri și boală

Transmitere – modalitate de trecere a microbilor de la persoana infectată la una sănătoasă (prin picăturile de salivă împrăștiate prin strănut, prin particule din fecale și vomă care ajung pe diverse suprafețe, prin sânge)

Shedding – excreția și prezența microbului în fluidele corpului

Atenție: Nu orice microb ajunge să fie excretat și în fluidele corpului, excreția nu înseamnă transmitere, iar transmiterea nu întotdeauna produce boală.

Vaccinurile vii atenuate:

  • sunt formate din microorganisme vii cu capacitate mult redusă, dar încă prezentă de a invada, de a se înmulți și de a crește în celulele umane, fapt care va duce la formarea unui răspuns imunologic puternic și de lungă durată, dar care au pierdut virulența, adică capacitatea de a produce boală
  • au avantajul activării răspunsului imun pe calea naturală
  • dezavantajul potențial este reversia la statutul patogenic cu inducerea bolii (ex. vaccinul antipolio oral are aprox. 1 la 24 de milioane șanse să revină la potențialul patogenic și să producă boala)

De menționat este că infecția cu virusul sălbatic se poate diferenția de cea cu virusul atenuat din vaccin și acest lucru se face prin genotipare.

http://nrvs.info/faqs/can-vaccines-cause-or-spread-diseases/

copil bandaj dupa vaccin

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s