Picături sau aerosoli, dezinfectăm sau aerisim?

Este esențial să avem o descriere clară a modurilor de transmitere a noului coronavirus pentru ca fiecare om sau instituție să perceapă corect situația și să poată să acționeze corect pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. În multe comunicate, articole din media și măsuri propuse pentru reducerea transmiterii noului coronavirus am rămas la dezinfectarea ambalajelor, a suprafețelor și a mâinilor și foarte puțină atenție se acordă reducerii concentrației virusului în aerul din spațiile închise: restaurante, săli de clasă, de sport, mijloace de transport în comun.

Dovezile pentru transmiterea prin aerosoli sunt covârșitoare și sunt mult mai clare comparativ cu celelalte modalități de transmitere, prin picături de secreții nazo-faringiene sau suprafețe contaminate.

Aerosolii sunt particule foarte mici de secreții nazo-faringiene care sunt eliberate prin respirație, tuse, strănut, care rămân în aer mult timp (zeci de minute – ore) și parcurg distanțe de până la zeci de metri.

Dovezi care susțin transmiterea prin aerosoli:

  • Transmitere foarte mare în spații închise față de spații deschise
  • Evenimente cu rata foarte mare de transmitere – întâlniri în restaurante, cântat în cor
  • Ventilația proastă favorizează transmiterea
  • Virusul rămâne activ în aerosoli
  • Importanța distanței mici de cel infectat – concentrație mai mare
  • Particule virale infectante prezente la 2 – 5 m de pacient
  • Importanța vorbitului tare sau strigatului
  • Demonstrarea pe modele animale
  • Demonstrarea prezenței virusului în probe de aer
  • Virusuri similare transmise în această modalitate (virusul gripal, virusul sincițial respirator, SARS CoV1, MERS)

Transmiterea prin picături mari care sunt eliberate în special prin tuse și strănut și cad la 1-2 m de cel infectat sau prin suprafețe contaminate nu poate să explice parțial sau în totalitate anumite situații:

  • Transmiterea facilă în spații închise versus spații deschise
  • Evenimente cu răspândire masivă (restaurante, conferințe, autobuze, cântat în cor)
  • Transmiterea facilă în spații prost ventilate
  • Transmiterea de la persoane asimptomatice care doar respira sau vorbesc, nu strănută și nu tușesc
  • Concordanța între distanța mică de cel infectat și dimensiunea camerei
  • Infecțiozitatea SARS CoV2 in viața reală și în laborator
  • Reducerea cu doar 16% a răspândirii infecției la introducerea măsurilor de spalare și dezinfectare

Ce putem face?

Rămân valabile cele trei reguli popularizate și deja bine cunoscute de aproape oricine:

  • Masca își păstrează locul în fruntea măsurilor care ne pot reduce riscul de a contacta noul coronavirus
  • Toaleta cu apa și săpun și/sau dezinfectarea frecventă a mâinilor
  • Menținerea unei distanțe de 1,5 – 2 m de ceilalți

Demonstrarea importanței transmiterii prin aerosoli trebuie să ducă la măsuri de îmbunătățire a ventilației pentru a reduce concentrarea virusului în aerul respirat:

  • aerisire frecventă a spațiilor închise
  • creșterea capacității de ventilare și montarea de filtre la sistemele de aer condiționat
  • evitarea recirculării aerului
  • utilizarea de purificatoare cu filtre mecanice adaptate la dimensiunea camerelor
  • sisteme de dezinfectare a aerului
  • evitarea aglomerării spațiilor închise prin reducerea numărului de persoane/elevi în clasă/clienți ai restaurantelor

Bibliografie:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160412020317876

https://academic.oup.com/cid/advance-article/doi/10.1093/cid/ciaa939/5867798

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7300362/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s